U sole brusgia à l’orizonte À dolci raghji scalda e fronte In a campia u ventu voca È d’ogni silenziu si ghjoca Quassù à nant’à e culline U core pienu quasi à schiattà L’omi sò pronti à ghjungne à fine Da difende a so libertà
Incù a forza immensa d’una mossa cumuna Per mughjà à l’inglese chì ‘ssa tarra ùn s’affuna È chì regnanu quì u sole cù a luna U sole luce à u celente Pianu, pianu infrebba e mente In a campia u ventu voca È ogni silenziu s’alloca È a battaglia si scatena Si tomba per ùn esse tombu U farru contru à u farru mena Sin’à cunfonde voce è ribombu
Incù a forza immensa d’una mossa cumuna Per mughjà à l’inglese chì ‘ssa tarra ùn s’affuna È chì regnanu quì u sole cù a luna U sole more à l’orizonte Si piatta daretu à u monte U ventu alliscia a campia A nebbia s’hè fatta pisia Solu per rompe u silenziu È dà fiatu à a mio musa Cum’è un ultimu licenziu Si lagna una caramusa
Incù a forza immensa d’una mossa cumuna Per mughjà à l’inglese chì ‘ssa tarra ùn s’affuna È chì regnanu quì u sole cù a luna Dumane un sole à l’orizonte Brusgiarà da scaldà e fronte In a campia assirinata Ci vucarà ogni vintata Diceranu voce è ribombu Adduniti à l’eternità Perchè tumbà o esse tombu Da difende a so libertà ?
Incù a forza immensa d’una mossa cumuna Per mughjà à l’inglese chì ‘ssa tarra ùn s’affuna È chì regnanu quì u sole cù a luna
La battaglia di Stirling Bridge fu una battaglia della prima Guerra di indipendenza scozzese combattuta l'11 settembre 1297. Le forze di Andrew de Moray e William Wallace sconfissero l'esercito inglese condotto da John de Warenne e Hugh de Cressingham (morto l'11 settembre 1297).
Questa battaglia fu una tremenda sconfitta per gli inglesi e dimostrò che in determinate circostanze la fanteria poteva dimostrarsi superiore alla cavalleria. Ci volle tuttavia del tempo prima che la lezione venisse completamente compresa.
Nessun commento:
Posta un commento